Da..dupa cum ma si asteptam...spune-i fricii pe nume si ea nu doar te va bantui, urmari, persecuta, alerga prin disperarea vietii...ci te va si ajunge din urma, te va lovi, te va pune la pamant si va rade de tine...desi din punctul meu de vedere it's not funny...
E ...de asteptat...dupa atatea intamplari asemanatoare, parca nimic nu ma mai surpinde prin efect ci prin rapiditate, momentul aparitiei, si gradul de siguranta pe care il am...in fine, am ajuns sa cred ceea ce spune o buna prietena: "totul se intampla cu un scop!"...asta chiar daca ma intreb : "care?"...care este scopul atat de nobil care necesita o atat de mare zdruncinare sau cel putin deranj...pentru ca sunt situatii cand nu e atat de dureros sa iti infrunti frica cat deranjul emotional pe care ti-l provoaca...
Asta este momentul cand iti doresti sa treaca timpul cat mai repede, sa apara sansa sa iti mai infrunti frica pentru ca acum sensul de mers al lucrurilor se schimba si tu alergi spre ceva si nu de ceva...acum ai senzatia ca stii totul, ca frica ai spulberat...FALS!...si astfel viata devine precum un test student de la statistica...inaintea caruia intuiesti raspunsul dar nu ai curaj sa accepti si devii Toma Necredinciosul....
Ideea finala a acestui articol este ca tot raul este inspre bine, pentru ca orice esec te face sa apreciezi mai mult urmatoarele intamplari pozitive, asta in asteptarea neprevazutului....totul e relativ, asa ca de ce sa nu traim mereu cu speranta de mai bine si cu amintirile trecutului inchise intr-un cufar pierdut in adancul subconstientului...
No comments:
Post a Comment