Mereu ne folosim de diversele interpretari pe care le putem da unor constructii de cuvinte spuse si puse in locul si la timpul potrivit si asa putem crea idei confuze, marete, opuse realitatii iar toate astea ne ajuta sa ne conducem pe drumurile vietii care pot mereu fi asemanate cu un nou oras in care incercam sa ne integram, dezvoltam...
Pentru a ne face fiecare parte a "orasului" cunoscuta normal ca este nevoie sa ne lasam purtati pe diferite strazi si stradute de sentimente care sunt simbolizate in viziunea de diferite mijloace de transport..si astfel odata ce ne-am urcat intr-un mijloc de transport, ne lasam purtati de mirajul fiecarei imagini noi ce ni se perinda in fata cu scopul de a ne vraji si de a ne face sa coboram si sa exploram mai mult, mai in detaliu pentru a ne intregra in peisaj...
Este ciudat cum desi nu cunoastem locurile: un balansoar care inca se leagana, un ras de copil nu de mult plecat, un clopot ce rasuna de la o biserica din zona, o banca mult prea goala, un stol de porumbei si o imagine proiectata in albastrul cerului ne fac sa intram intr-o alta lume, o lume a imaginatiei, o lume falsa, o lume care ne satisface dorintele arzatoare si asa ne lasam incantati de necunoscut iar aceasta lume ne va lasa sa evadam dar niciodata nu ne va parasi definitiv decat daca ne dorim cu adevarat...
p.s. titlul articolului are o insemnatate strict personala... articol redactat in iulie...
