What makes this story different?well...

Mereu, dupa fiecare experienta cu final mai putin dorit, indiferent de natura experientei, avem senzatia ca ne-am lecuit de anumite "obiceiuri" proaste, gen: a avea incredere in persoanele care ne-o cer fara a ezita un moment, fara a cerceta, sau inchidem ochii in fata unor banuieli care au fundamente evidente, ori nu luam in calcul toate"datele" problemei sau incercam sa prelungim perioada de "proba" pe care i-o atribuim situatiei in speranta redresarii directiei sale...in fine..inca o amagire...o autoamagire...la fel ca restul...

De fiecare data avem senzatia ca acum suntem mai intelepti, ca vedem mai clar, ca stim mai multe si ca suntem mai puternici, ca acum nimic nu ne mai poate insela sau atrage intr-o noua tragedie si acum suntem pe drumul spre o viata calma si imbelsugata din toate punctele de vedere...

In realitate, fiecare dezamagire ne invata cate ceva nou despre ceea ce am trait si nu despre ceea ce vom trai...e drept...vom face altfel de alegeri, vom privii totul altfel, vom fi mai precauti dar tocmai din cauza alegerilor vom avea parte de oameni cu alte obiceiuri, oameni noi care ne vor face sa avem senzatia ca privim altceva..in timp ce noi privim la fel doar ca privim altceva...

Daca ar fi sa fac o comparatie e la fel ca si o boala importiva careia ne facem un vaccin si dupa cum se stie nu exista vaccin decat pentru boli deja cunoscute, dar de raul cel nou cine si cum ne protejam?...si oricum...odata cu aparitia unui vaccin pentru un virus, acel virus va cauta metode de a se dezvolta iar toate "vaccinurile" invatate din trecut sunt pur si simplu intulite...

Cum facem?...e simplu...mereu tinem cont ca desi am fost gripati o data, nu inseamna ca nu ne vom mai gripa niciodata..

Si am presarat picuri de ploaie( in asentiment)...

"Pune in mana unui copil un creion si el va stii sa iti picteze viata in tonuri deschise"...pune-mi in mana acuarela timpului iar eu voi ilustra rabdarea in tonuri tulburi, indarjirea in tonuri argintii si framantarea...hmmm...framantarea, va prinde forme nebanuite de ploi marunte...viata..viata e frumoasa...chiar misto cum ar spune un amic...noi o complicam...oare?!

Ciudat..idee articolului a aparut pe autocar acum 2 saptamani...intr-o dimineata cu vant "suparat" dar cald...aproape fierbinte..uscat...aproape secetos...si am gandeam...indarjirea lui afecteaza solul?!...Ciudat...ciudata vremea...ciudata viata...vantul...atingea solul...il incalzea..il facea sa se cutremure in fata maiestriei lui...poate ca asa si noi...incercam sa facem sa fie totul misto in viata noastra...si chiar facem "lucrurile" sa se intample...schimbam destine...croim cai...oare?!

In primul rand ..care destine?..ce schimbam?..oare.... tocmai schimbarea asta.... nu este cumva greseala noastra?...primul pas facut dincolo de geamandura?

Azi...inca 19 noiembrie..cand ploaia a pus stapanire pe noapte, la fel si ele...in asentiment...am ales sa continui articolul...din dorinta de a rupe randul...din dorinta de a nu renunta a mai spera...

Boy you know...

Open your pretty, big eyes and look the hell around...

Totul in viata pare sa aiba legatura cu unul dintre cuvintele: oportunitate, incercare, sansa, cuvinte care la o prima vedere par sa faca parte dintr-o serie sinonimica, dar in realitate pot infatisa expresii diferite ale situatiilor cu care ne putem confrunta.

Ideea e ca o persoana care stie ce vrea de la viata va stii sa fie rabdatoare sa schimbe pasiunea cu intelegerea, fluturii pe albinutze, raul involburat cu lacul limpede si linistit, va stii sa pandeasca oportunitatea pe care o va transforma in sansa, iar in lipsa de asa ceva cu siguranta isi va crea sansa de a merge mai departe.

In viata tind sa cred ca nu totul se reduce la involburare, furtuna, viteza ci poate la incercarea de a face din rau, bine si din bine, si mai bine sau poate la sansa pe care i-o poti acorda maturitatii sa iti cotropeasca credintele, atitudinile, conexiunile si even tual comportamentul si astfel vei avea oportunitatea de a deveni ceva mai implinit, mai sigur, mai bun, mai puternic.

Nu tot ceea ce pare, este...arta disimularii, da, e la moda...si precum un veteran shopaholic din dorinta de a avea parte de o oportunitate, la intalnirea unei sanse, facem o incercare, aruncandu-ne in voia sortii ca in valurile marii fara sa tinem cont de pretul deciziei noastre...

All that glitters is not gold....So....Baby think twice

Cuvinte impletite

Ce e drept ca "Am urcat munti la care nu le-am vazut varfurile , am strabatut deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit, insa din pacate nu am vazut roua din iarba din fata casei mele." Anonim si astfel m-am hotarat sa am rabdare...cu mine, cu inspiratia, cu oamenii si gandurile lor si sa dau sansa adierii de primavara sa imi aline sufletul, sa las ploaia calduta sa imi racoreasca pielea si razele pale ale soarelui sa ma alinte ca nicicand...

...totul pare ireal ca si cum mintea si sufletul merg pas la pas si totul e linistit...iar eu, furtuna fac fata calmului...pentru ca atunci "Cand nu iti gasesti linistea in tine insuti, zadarnic o cauti in alta parte." Francois de la Rochefoucauld