Ceea ce nu te doboara in 2007...te face mai puternic in 2008

Luand o pauza intre pregatitul sarmalelor si pregatirea prajiturilor...imi rezerv cateva minute si ma gandesc...
Ce reprezinta anul 2007 pentru mine?Cat de bun sau cat de rau a fost?...Imediat imi vin in minte imagini precum cele ale atestatului la informatica...si sarbatorirea rezultatului...urmand sa imi amintesc de balul de sfarsit de liceu iar apoi nu pot sa nu imi amintesc de ultimele zile de scoala...cu tensiune, nerabdare si usoara melancolie...treptat ajung chiar sa imi amintesc de fiecare zi de emotie din cele doua saptamani de bacalaureat...pentru ca apoi sa urmeze zilele asteptarii rezultatelor si triumful.

Acest an a fost unul plin de surpize placute si mai putin placute ...toate trebuiau sa se intample la un moment dat.

Anul a fost in general unul agitat cu inscrieri la faculati, confirmari si "mutari" decisive.Singura parte linistita a acestui an a fost cea cuprinsa intre sarbatori...parte care mi-a dat sansa sa meditez mai mult asupra realitatii in care traiesc...



Sper ca anul care va veni va fi unul mai bun...

Timpul...

De ce tindem sa atragem timpul de partea noastra?Poate pentru ca suntem constienti de faptul ca noi depindem de el..De ce avem senzatia ca timpul va schimba unele lucruri?Poate pentru ca ne simtim neputinciosi in fata unor situatii limita si cautam cai de evadare...

De ce tindem sa credem ce depindem de timp?...pentru ca in fond si la urma urmei doar noi putem sa schimbam lucrurile si pe noi insine indiferent de timp...E drept, poate pare filosofie curata...dar eu una m-am saturat sa depind de timp... de aceasta notiune care pare a da batai de cap tuturor...Timpul, cel care indiferent de cum il percepem...ca trecand repede sau incet...mereu il vedem ca pe un dusman...

Din punctul meu de vedere timpul este neutru...pentru ca in exterior totul se desfasoara cu o rapiditate greu de imaginat...dar in interior, in cadrul cugetarilor si framantarilor mele timpul poposeste indelung...lasand cale libera gandurilor, interpretarilor, filosofiilor...Astfel..Timpul reprezinta o constanta si in acelasi timp o variabila care se contopesc devenind cotidianul.

Ceva despre prietenie... :))

PRIETENII FALSI: Niciodata nu-ti cer de mancare.
PRIETENII ADEVARATI: Din cauza lor nu mai ai mancare.
PRIETENII FALSI: Se adreseaza parintilor tai cu D-l/D-na
PRIETENII ADEVARATI: Se adreseaza parintilor tai cu TATA/MAMA
PRIETENII FALSI: Te vor scoate din inchisoare si-ti vor spune cu ce-ai gresit.
PRIETENII ADEVARATI: Se vor aseza langa tine spunand "Fir-ash ... ce-am belit-o ... da a fost marfa :D!"
PRIETENII FALSI: Nu te-au vazut niciodata plangand.
PRIETENII ADEVARATI: Plang alaturi de tine
PRIETENII FALSI: Iti imprumuta chesti pentr cateva zile ca mai apoi sa ti le dea inapoi.
PRIETENII ADEVARATI: Iti tin lucrurile atat de mult incat uita ca erau ale tale.
PRIETENII FALSI: Cunosc cateva lucruri despre tine.
PRIETENII ADEVARATI: Ar putea sa scrie o carte despre tine numai cu citatele tale.
PRIETENII FALSI: Te vor lasa in urma daca asa a facut si restu lumii.
PRIETENII ADEVARATI: Vor lua tot restul lumii la capace pentru ca te-a lasat in urma.
PRIETENII FALSI: Vor la usa de la intrare.
PRIETENII ADEVARATI: Intra direc in si spun "AM AJUNS ACASA!"
PRIETENII FALSI: Sunt pentru o perioda.
PRIETENII ADEVARATI: SUnt pe viata.
PRIETENII FALSI: Iti vor lua bautura de la nas cand vor crede ca ai baut destul
PRIETENII ADEVARATI: Se vor uita la tine cum te impiedici peste si vor spune "Termina-ti bey paharu de baut si ca nu inrosim alcoolu'."

Viata cu bune si cu rele...mereu se schimba...

Inceputul anului promitea multe...dar toate rand pe rand s-au destramat. Era clar!...era timpul pentru a incepe o noua etapa...oarecum ...o noua viata...totul parea apoi asa de necunoscut...de neclar...toate ma faceau sa par o furnica in comparatie cu lumea.
Ceva trebuia sa ma lege de viata anterioara...familia...si ceva trebuia sa mi se intample ca sa imi dau seama ca viata nu-i mereu nedrepata...si anume...locul ramas gol de vechii amici a fost ocupat de alti prieteni...mai bine spus ...prietene de "suferinta" (adica studente de la ise...colege de camera). Alaturi de parinti...ele au fost cele care mi-au dat putere sa fiu tare...sa merg mai departe si sa nu arat frica...Multumesc!

De unde am plecat...

Am plecat din sanul unei familii de hunedoreni care inca de cand m-am nascut au avut drept tel ca fiica lor sa ajunga "cineva" in viata si sa nu duca lipsa de nimik.
Orasul din care provin , dupa cum se subintelege, este Hunedoara si pot spune ca are un trecut bogat. Urme de locuire exista inca din epoca bronzului si fierului, dar cele mai numeroase vestigii sunt din perioada Daciei Romane. Localitatea este atestata documentar in secolul XIII sub numele de Hungnod.Principala atractie a orasului o reprezinta minunatul Castel al Huniazilor.

Si unde am ajuns...

In Timisoara...la Facultatea de Stiinte Economice in cadrul Universitatii de Vest...acesta este locul in care mi-am dorit sa ajung pentru ca sunt increzatoare ca acesta este facultatea care imi ofera o gama suficient de larga de oportunitati pentru un viitor stralucit..indiferent de specializarea pe care o voi alege incepand cu al-III-lea semestru.
Ca prime impresii pot spune...ca sunt multumita de sediile in care are loc procesul de studiu iar caminul are dotari bune pentru pretul pe care il platim... :d

Pentru mine cele mai apropiate persoane, oamenii pe care ii iubesc cel mai mult si in care am cea mai mare incredere sunt: mama (care reprezinta pentru mine totul, fara ea nu as fi fost ceea ce sunt ), tata (cel care imi da sfaturi si ma imbarbateaza ori de cate ori am nevoie) deasemenea ei sunt cei care ma sprijina in etapa nou inceputa...