Fata din umbra...

Inca de mica...de cand ma stiu...mereu mi-am dorit sa am prieteni adevarati cu care sa ies in evidenta...prieteni pe care sa ma pot baza...prieteni in care sa am am incredere ca la o cearta...nu o sa caute metode de santaj sau razbunare...prieteni care sa stie sa ma asculte...care sa ma sustina neconditionat...alaturi de care sa fiu "in lumina reflectoarelor"..persoane alaturi de care sa ma simt in largul meu...

Am cautat...caut ...si o sa continui sa caut...Ceea ce este sigur este ca mereu am fost inconjurata de asa-zisi prieteni...care ma intelegeau...stiau sa ma asculte...stiau sa-mi fie alaturi doar atunci cand aveau un interes...dar dupa consumarea nevoii lor...erau atat de generosi incat impartaseau altora... ideiile..framantarile mele...(interesant ..se pare ca ...proverbele chiar sunt inspirate din situatii reale ("interesu' poarta fesu' ")...)

Mereu am incercat... in dorinta mea de a avea prieteni...sa..fiu pe placul tuturor..sa nu par prea nebunatica...dar nici sa nu par prea linistita...sa-i ajut pe totii sau cel putin pe cat mai multi..fara a cere nimic la schimb...in fine am uitat ca viata este o competitie...ca e lupta pentru supravietuire..si m-am facut prietena cu "dusmanu' "...

Dar in final...pot spune ca atat timp cat sunt impacata cu mine...am o familie de milioane...am un prieten care sa-mi fie alaturi mereu ...o foarte buna prietena...prefer sa raman fata din umbra...