Mereu m-am intrebat cum fac parintii mei sa se decurce in lumea asta rea?... plina de obligatii, de facturi si alte probleme?...cum au putut sa treaca peste atatea pierderi?...cum au putut sa inceapa atatea noi etape pline de necunoscut?,...cum au putut sa se resemneze?...cum pot sa gestioneze atatea lucruri fara sa le scape nimica?...oare cum pot sa fie asa de tari si sa infrunte atatea ziduri?si de fiecare data ma cuprindea o teama...oare eu o sa fiu in stare de asa ceva?...Treptat...trecand prin diferite situatii dificile...lasandu-ma sa cad...mereu am aflat noi metode de a ma ridica...de a deveni mai tare...mai indiferenta si mai atenta in acelasi timp..si astfel m-am transformat intr-o persoana mult mai responsabila..care poate sa-si gestioneze banii, cheltuielile...si care este capabila sa decida ce este bine si rau...ce sa faca si de ce anume sa se fereasca.
Astfel...am ajuns la concluzia...ca nu are rost sa ne plangem de nereusite...de loviturile vietii si sa incercam sa privim viata din alt unghi...pentru ca tot raul este spre bine si fiecare experienta este o noua lectie de viata..o lectie care ne ajuta sa fim persoane independente si puternice asa cum sunt vesnicele noastre modele...PARINTII.
No comments:
Post a Comment